Trăim într-o perioadă, în care noi ca oameni am devenit tot mai preocupați de tot ce înseamnă corpul nostru, de sănătatea lui de aspectul fizic. Ne dorim să fim sănătoși, să rămânem tineri, să arătăm fizic mai bine, să avem mai multă energie și o stare de bine accentuată. Inevitabil, toate aceste lucruri nu se pot realiza fără un element necesar și de bază, hrana.

Lăsăm corpul să fie un corp. În structurile mentale corpul ocupă propriul loc, având programele sale de funcționare, adaptate și perfecționate, în prezența sa, de-a lungul timpului pe pământ, din diferitele lui experiențe, transmise genetic. De altfel, un corp știe cum să fie un corp, nu are nevoie să fie învățat; să doarmă, să îi fie sete, să plângă, să strănute, să transpire, să-i fie cald, să-i fie frig, să elimine rezidurile, să digere, să saliveze, să înghită, să râdă, să se miște, să se vindece etc. Știe deja toate acestea într-un mod instinctual, noi trebuie doar să avem încredere în el.

Ca structură,  corpul este alcătuit din cele 5 elemente esențiale (apa, foc, aer, pământ, eterul), și din cele 6 elemente nutritive (apă, proteine, glucide, lipide, vitamine, minerale). Când toate aceste elemente esențiale sunt în echilibru, corpul este cu adevărat hrănit iar toate procesele specifice lui funcționează optim, într-un ritm normal. Când unul sau mai multe din elementele de bază sunt în dezechilibru, lipsesc din corp, corpul devine „flămând”, transmițându-i creierului un mesaj pentru a-i semnala acest lucru. Atunci creierul trimite, la rândul său un mesaj, interpretat de noi ca „poftă de mâncare”. Asemenea „telefonului fără fir” și când vine vorba despre transmiterea unei informații de la corp la minte și interpretarea ei, se produce de multe ori o „alterare” a informației de bază datorată mecanismelor subconștiente.

Învățăm să ne satisfacem pofta neglijând nevoile corpului.  După naștere, copilul prin plâns își exprimă nevoile, în timp ce mai crește începe să își piardă din aceste abilități odată cu încrederea în instinctele corpului lui. Copiii între 0-7 ani acumulează tot ce sunt învățați. Învață să își hrănească corpul în funcție de deciziile părinților fără ca ei să descopere singuri care le sunt adevăratele nevoi. Când unui copil ii este rău sau se rănește i se dă o bomboană, când are nevoie de atenție i se dă de mâncare, când este prost dispus sau nervos este manipulat tot cu mâncare, dacă este cuminte sau a primit o notă bună la școală primește înghețată, în caz contrar este pedepsit și nu mai are voie să mănânce la masa dulciuri. Adult fiind o să aibă tendința ca de fiecare dată când ajunge într-o situație similară să procedeze la fel. Ajunge să mănânce și să bea din cauza emoțiilor, pentru a-și petrece timpul, pentru a se consola sau recompensa, sau renunță la mâncare pentru a se pedepsi. Nu mai este capabil să își asculte corpul sau adevăratele nevoi.

Plăcerea gustului asociată repetat cu diferite evenimente, emoții, stări și trăiri creează acele mecanisme automate în subconștient, care duc în timp la  înfometarea corpului. Mâncarea preferată când vine vorba de gust și de satisfacerea poftelor nu este întotdeauna cea mai sănătoasă, ba mai degrabă face parte din cea cu număr mare de calorii privată de nutrienți, esențiali pentru corpul nostru, în care „minunile din laborator” (aditivi alimentari, zaharurile, grăsimile saturate, potențiatorii de gust, etc.) sunt la ele acasă.

Gustul alimentelor „moderne” este menit să excite papilele gustative, oferă pe moment o stare de bine și aduce plăcere fiecăruia dintre noi, dar de cele mai multe ori aceste alimente sunt private de elementele esențiale benefice corpului, oferindu-i, doar, un număr mare de calorii sărace nutritiv precum și o cantitate considerabilă de reziduuri și toxine. Pe lângă faptul că înfometează corpul, ele pot duce la apariția diferitelor dezechilibre: kilogramele în plus, un mediu acid favorabil apariției afecțiunilor și bolilor, lipsă de energie, degradarea celulară etc.

Corpul iubește simplitatea. Mâncatul în exces, combinarea greșită a alimentelor, varietatea felurilor de mâncare la o masă, precum și tipurile necunoscute  de substanțe pentru corp, nu fac altceva decât să îngreuneze procesul de digestie, de metabolizare și de asimilare a hranei. Mult de muncă puține beneficii.

Dietele sau „mâncatul după ureche” sunt de departe încă un factor care ne înfometează corpul. Din dorința de a ajunge rapid la rezultatul dorit vis-a-vis de kilogramele în plus, multi preferă să adopte tot felul de diete, care de multe ori sunt bazate pe principii de supraviețuire, înfometare și nu pe crearea unui stil de viață sănătos. Tot în această categorie intră și fuga după „miracolele slăbitului”, garantate de diferite medicamente care nu fac altceva decât să taie pofta de mâncare, pofta fiind chiar vocea corpului care încercă să transmită un mesaj. Kilogramele în plus sunt tot un mesaj prin care corpul încearcă să ne spună ceva.

Corpul, mintea și sufletul au propriile lor nevoi. Nevoile emoționale nu se satisfac pe deplin oferindu-le ciocolată sau alt tip de mâncare. Când o nevoie emoțională nu este pe deplin satisfăcută, cu siguranță, „elementul nutritiv esențial” care lipsește este iubirea.

Corpul știe să își ceară singur ce are nevoie fără să fie învățat, dar noi putem să învățăm să-l ascultăm, să decodificăm și să înțelegem mesajele transmise, să acționăm și sa fim recunoscători corpului că ne-a transmis aceste mesaje. Învățăm să fim responsabili și să ne respectăm corpul.

Cu drag,