Mintea îți servește esențialmente în două moduri. Este un seif pentru informații și experiențe din trecut, și mai este de asemenea un
transmițător pentru înțelepciunea și judecata sănătoasă. Partea creierului tău care este seiful, sau „computerul”, este obișnuită să analizeze, să compare, să coreleze fapte și să efectueze calcule. Valoarea acestei componente este clară: fără ea, nu am putea supraviețui. Cealaltă parte a creierului, „transmițătorul”, la care fiecare dintre noi poate avea acces, se ocupă de aspectele sufletești – unde informațiile computerizate sunt insuficiente. Mintea noastră transmițătoare, și nu mintea computerizată, este sursa mulțumirii
sufletești, a bucuriei și a înțelepciunii noastre.

O parte din procesul de obținere a accesului la această altă latură a noastră constă în a recunoaște cât de necesară și de practică este. Cât de nepotrivit ar fi să folosești un computer pentru a-ți rezolva o problemă în căsnicie sau în carieră, sau pentru a decide cum să vorbești cu fiul tău adolescent despre droguri sau cu copilul tău despre disciplină. Majoritatea oamenilor nu ar utiliza un computer pentru aceste probleme personale, de suflet; ele necesită delicatețe și înțelepciune. Dacă nu înțelegem și nu prețuim latura noastră „transmițătoare” (funcționarea psihologică sănătoasă), nu avem altă alternativă decât să apelăm la „computer” pentru a ne gestiona
problemele personale. Răspunsuri noi nu provin din ceea ce știi deja, în partea computerizată a creierului tău. Ele provin dintr-o schimbare a stării de spirit, dintr-o viziune diferită asupra vieții, din latura ta necunoscută și mai liniștită.

Să ilustrăm această idee prin povestea familiară a cuiva care și-a pierdut cheile. Se gândește și se gândește (gândire computerizată) unde ar putea fi, dar în zadar. Pur și simplu nu-și poate aminti. Apoi, chiar când renunțase la a se mai gândi, pentru a privi, în schimb, pe fereastră, răspunsul îi răsare deodată în minte și își amintește exact unde le-a lăsat. Răspunsul a venit când și-a limpezit mintea, și nu din gândirea excesivă care nu permitea răspunsului să iasă la suprafață.

Toți am avut experiențe similare, dar putini am învățat prețioasa lecție de „a nu ști”, pentru a ști. În schimb, continuăm să gândim că răspunsul vine atunci când ne batem capul, când ne folosim „computerul”.

Poți învăța să accesezi și să ai încredere în această funcționare psihologică sănătoasă – latura liniștită a mintii tale, care este sursa sentimentelor pozitive inerente, latura ta înțeleaptă, care știe răspunsurile. Și când nu știe, știe că nu știe.

Poți învăța diferența dintre gândirea computerizată și gândirea creativă – când să ai încredere în computer și când este potrivit să te retragi și să te liniștești.

Scopul acestei cărți este să te ajute să experimentezi mai des în viața ta această stare de spirit mai plăcută (mulțumirea sufletească).

Când oamenii învață să trăiască în această stare de spirit liniștită, ei descoperă că fericirea și mulțumirea sufletească sunt, de fapt, independente de circumstanțele lor. Nu se pune problema că lucrurile n-ar trebui să meargă „bine” – desigur că așa ar fi ideal –, ci doar că lucrurile nu trebuie să meargă întotdeauna bine înainte ca noi să fim fericiți. Nu avem întotdeauna putere asupra altor oameni și/sau asupra evenimentelor, dar avem o imensă putere de a ne simții fericiți și mulțumiți de viața noastră. Un efect secundar plăcut al sentimentului de fericire „nemotivată” este acela că detaliile supărătoare încep să se rezolve de la sine. Chiar gândim mai bine, mai clar
și mai inteligent atunci când n-avem mintea plină de griji tulburătoare.

Mintea poate lucra în orice moment pentru noi sau împotriva noastră. Putem învăța să acceptăm legile psihologice naturale care ne guvernează și să trăim cu ele, înțelegând cum să ne lăsăm purtați de viaţă, mai degrabă decât să ne împotrivim ei. Putem reveni la starea noastră naturală de mulțumire.
_____________________________
Richard Carlson – Poți fi fericit orice s-ar întâmpla (fragment).Editura ACT și Politon, București – 2015.