Se pare că natura umană este construită astfel încât să ne împotrivim schimbării până ce lucrurile se înrăutățesc cu totul și ne deranjează atât de tare, încât nu mai putem continua cum ne-am obișnuit, lucru adevărat deopotrivă pentru indivizi, cât și pentru societate în general. Ca să îmbrățișăm adevărata schimbare, așteptăm să se producă criza, trauma, pierderea, boala și tragedia, înainte de a ne apleca să analizăm cine suntem, ce facem, cum trăim, ce simțim și ce credem sau cunoaștem. Nu rareori ni se întâmplă să avem nevoie ca lucrurile să stea cum nu se poate mai rău ca să începem să facem schimbări în sprijinul sănătății, al propriilor relații și familii, precum și al propriului viitor. Mesajul meu este: De ce să așteptam?

Putem învață și apoi ne putem îndrepta spre durere și suferință sau ne putem dezvolta într-o stare de bucurie și inspirație. Cei mai multi dintre noi aleg prima opțiune. Ca s-o adoptăm pe cea de-a doua, n-avem decât să decidem că schimbarea ne va produce probabil un oarecare disconfort sau neplăcere, va implica o rupere de rutina previzibilă și o perioadă de necunoaștere.

Cei mai mulți s-au obișnuit deja cu disconfortul temporar generat de necunoaștere. Ne-am canonit în copilărie să învățăm cititul, până ce ne-a devenit o a doua natură. Prima dată când am încercat să cântăm la vioară sau să batem toba, părinții și-au dorit să ne trimită într-o cameră antifonată. Vai de sărmanul pacient căruia trebuie să i se ia sânge și încape pe mâinile unui student la medicină care are cunoștințele necesare, dar căruia îi lipsește încă îndemânarea pe care n-o va dobândi decât prin practică.

Acumularea de cunoștințe (a ști) și apoi dobândirea experienței practice prin aplicarea celor învățate, până în momentul în care o anumită abilitate îți devine o a doua natură (a ști cum), constituie probabil modul în care ne-am căpătat majoritatea abilităților care acum ni se par parte a propriei ființe (cunoaștere). În mod foarte asemănător, a învăța cum să ne schimbăm viața presupune cunoștințe și aplicarea acestora.
_________________________________
Joe Dispenza – Distruge-ți obiceiurile nocive (fragment), editura Curtea Veche 2014