Mai întâi de toate, îţi propun să discutăm puţin despre mintea conştientă şi despre cea subconştientă.

Iată o modalitate simplă de a înţelege aceste concepte. Se spune adeseori că noi ne folosim doar 10% din creier, în realitate, mintea conştientă este cea care nu are nevoie să folosească decât 10% din resursele creierului. Cu alte cuvinte, procesele de gândire, luarea deciziilor, planificarea, văzul, auzul, gustul, atingerea şi mirosul (toate sunt activităţi conştiente) nu necesită în total decât 10% din puterea de procesare a creierului.

Dacă acest lucru este adevărat, ce se întâmplă cu celelalte 90 de procente? Ei bine, dacă mintea conştientă nu se foloseşte decât de 10% din puterea creierului, celelalte 90 de procente sunt folosite de ceea ce numim minte subconştientă. Această parte  majoritară şi tăcută a creierului nostru acumulează şi stochează în permanenţă informaţii; în plus, ea menţine funcţionarea eficientă a sistemelor corporale. Este foarte important să înţelegem că mintea subconştientă exercită o influenţă invizibilă, dar foarte profundă, asupra tuturor acţiunilor, comportamentelor şi sentimentelor noastre.

Marea majoritate a oamenilor nu se gândesc prea mult la subconştientul lor. Gândeşte-te însă ce ar însemna dacă ar trebui să preiei funcţiile minţii tale subconştiente. Imaginează-ţi complexitatea instrucţiunilor pe care ar trebui să i le dai sistemului tău digestiv pentru a-ţi digera prânzul sau a celor oferite celulelor pentru a produce enzime şi proteine. Imaginează-ţi ce s-ar întâmpla dacă ar trebui să menţii în mod conştient ritmul inimii şi al respiraţiei tale în fiecare moment al zilei. Şi tu care credeai că eşti prea ocupat!

Mintea subconştientă este capabilă să stocheze o cantitate uriaşă de informaţii, la fel ca un computer.

Chirurgia pe creier se practică adeseori cu pacientul în stare de trezie. Creierul nu are nervi capabili să simtă durerea, iar medicii profită de acest lucru pentru a obţine un feedback de la pacienţii lor în timp ce le testează diferite părţi ale creierului în timpul operaţiei.

Dr. Wilder Penfield a descoperit că în anumite circumstanţe, oamenilor aflaţi în plină operaţie chirurgicală pe creier le revin anumite amintiri atunci când diferite părţi ale creierului le sunt stimulate. Spre exemplu, în cazul în care chirurgul atinge o anumită parte a creierului unui pacient cu electrodul său, acesta îşi poate aminti subit o scenă, un miros sau un sunet dintr-o anumită perioadă a vieţii sale.

Adeseori, aceste amintiri se referă la evenimente sau scene pe care pacientul nu le-ar evoca în condiţii normale. Dacă electrodul medicului atinge din nou aceeaşi zonă precisă din creier, pacientul îşi aminteşte din nou aceeaşi scenă (miros, sunet etc.).

Personal, nu îmi amintesc de multe ori nici măcar tot ce mi s-a întâmplat ieri. Cu toate acestea, am convingerea că mintea noastră subconştientă înregistrează şi stochează absolut toate informaţiile.

Eu cred că tot ce ai făcut vreodată în întreaga ta viaţă continuă să fie stocat în mintea ta subconştientă.

Orice faţă necunoscută pe care ai văzut-o vreodată în mulţime, orice miros pe care l-ai simţit vreodată, orice voce şi orice cântec pe care le-ai auzit, orice gust, orice atingere şi orice senzaţie pe care le-ai experimentat vreodată au fost înregistrate de mintea ta subconştientă.

Orice virus, bacterie sau ciupercă ce ţi-a invadat vreodată corpul, toate rănile pe care le-ai suferit vreodată, toate gândurile şi sentimentele pe care le-ai trăit şi întreaga istorie a fiecărei celule a corpului tău sunt stocate şi arhivate în mintea ta subconştientă. In mod evident, aceasta este conştientă inclusiv de emoţiile nerezolvate rămase captive în corpul tău şi de efectele precise pe care le generează acestea asupra corpului tău, asupra bunăstării tale mentale şi emoţionale. Toate aceste informaţii şi procese sunt gestionate de mintea subconştientă.

________________

Bradley Nelson – Codul emoțiilor (fragment), ed. Adevăr Divin 2012