Trec de multe ori pe stradă și văd oameni fără visuri, uneori chiar și fără speranță. Copii, tineri, maturi, bătrâni, nu au o vârstă anume.

Copii care nu prea înțeleg la ce-i ajută școala, că doar modelele promovate de societate nu prea s-au omorât cu ea. Cărora li se spune că învață pentru ei, dar nu li se spune și ce înseamnă asta. Copii care sunt puși la punct cu fiecare ocazie, cărora li se arată mereu cât și ce nu știu, dar nu li se apreciază rezultatele și mai ales efortul pe care l-au depus ca să ajungă la el.

Tineri fără busolă, dezorientați, nu mai sunt copii, dar nici în rândul adulților nu se văd. Acolo sunt prea mulți de trebuie, prea e multă responsabilitate și nu i-a învățat nimeni să și-o asume. Sunt superficiali, mulți dintre ei, pentru că nu știu să fie altfel. Au fost un fel de mingi de ping-pong aruncate între familie, școală și societate. Au urmat o școală care nu li se potrivește pentru că nu au știut să aleagă, pentru că s-au lăsat duși de val, pentru că așa i-a îndrumat cineva.

Au ajuns să aibă o diplomă cu care nu prea au ce face, abia ieșiți de pe porțile universităților li se cere experiență, dar nu au fost învățați că experiența nu înseamnă că cineva ar trebui să te plătească pentru a învăța și că ai avut o grămadă te timp în care ai fi putut învăța oferindu-ți serviciile prin voluntariat.
Prin competențe atestate de diplomă sau prin noroc, ajung să se angajeze. Pentru cei mai mulți, prima întrebare este despre retribuire, nici nu-ți pune problema de ce știe sau nu știe el să facă.

Maturi care fac lucrurile pentru că trebuie, muncesc pentru că au nevoie de bani, pentru că nu văd altă alternativă, plictisiți se trezesc, umblă peste zi și tot așa adorm seara. Au uitat să se bucure, cică nu au motive.
Fac economii acolo unde nu este util și risipă acolo unde nu este mai puțin important. Mănâncă prost, ca să se îmbrace bine, că doar haina-l face pe om.

Pensionari care fac economii la căldură și alimente ca să-și cumpere medicamente, că nu pot trăi fără ele și nici nu le i-au ca să se vindece, ci ca să țină boala sub control. Asta pentru că o autoritate (medicul) le-a spus că acea boală nu e curabilă, ceea ce poate să facă este doar să se obișnuiască cu ea și să o țină sub control, adică să se resemneze cu situația. Nici măcar o clipă nu și-au pus problema că hrănindu-se corect, stand în condiții decente de temperatura și gândind un pic diferit s-ar putea vindeca. Că sunt acolo datorită obiceiurilor pe care le au și că schimbându-le pe acestea rezultatele vieții lor vor fi diferite.

Se pare că mulți oameni de astăzi au uitat să mai trăiască, se lasă purtați de val, sunt obosiți de viață. Nu mai știu ce înseamnă bucurie, să facă ceva cu bucurie, să se bucure de ceea ce sunt și ceea ce au, în timp ce merg mai departe.

Și cercul se învârte, de la cauză la efect, și se tot învârte pentru că nu prea știe lumea cum să iasă din el. Cei mai învârstă sunt modele pentru copii și tineri, și acești al urmează pentru că nu au alternative. Ne copiază apoi îi judecăm, expresia mult uzitată: ce o să se aleagă de generația tânără.

Trezirea!!! NOI, eu și tu, suntem generația care educă, până când noi nu ne schimbăm lucrurile nu au cum să se schimbe! Până când nu oferim alte modele, până când nu avem alte valori personale aceste care sunt se vor perpetua.

Acum ceva vreme Einstein spunea: Nebunia înseamnă să faci același lucru în mod repetat și să te aștepți să obții alt rezultat.

__________________
Publicat la 28.03.2016 pe www.lumeaprivitaaltfel.ro
Foto credit wattersgallery.com.