Darul Iertării

Darul Iertării

Haide-ți să privim Darul Iertării ca pe un minunat instrument. Dar nu există un briceag elvețian care să permită să îți rezolvi toate problemele, nici vreo soluție miraculoasă care să funcționeze instantaneu și oricum. Aceste soluții nu există, orice ar spune anumite cărți și ateliere de dezvoltare personală.

„Tuturor celor care nu au decât un ciocan toate problemele le par a fi cuie.” Abraham Maslow

Un ciocan este o unealtă formidabilă, dar avem nevoie, în egală măsură, și de o șurubelniță, de clește, de un fierăstrău și așa mai departe pentru a putea să meșterim bine. Gândește-te, deci, la iertare ca la o unealtă frumoasă, judicios concepută. Ea ocupă un loc ales în cutia ta cu unelte de dezvoltare personală, dar continuă să îți îmbogățești trusa, ca să poți gestiona tot felul de situații și de probleme.

Acest instrument minunat, Darul Iertării pe care îl putem folosii în dezvoltarea noastră personala și spirituală, despre care ne vorbește Oliver Clerc în cartea cu același nume „Darul Iertării”, reprezintă creația lui Don Miguel Ruiz, un renumit autor mexican, șaman și profesor.

Așadar, Darul iertării ne oferă accesul la iertarea din inimă, la iertarea fără vinovăție, o iertare fără umilire, o iertare care ne reda libertatea – începând prin aceea de a iubi -,eliberându-ne de faptul că le-am dat altora inconștient puterea de a dicta starea interioară. Actul iertării supreme înseamnă să vă iertați pe voi înșivă pentru toate rănile pe care le-ați provocat în viața voastră. Iertarea este un act de iubire față de sine. Atunci când vă iertați pe voi înșivă, începeți să vă acceptați și să vă iubiți mai mult.

Pentru a înțelege mai bine ce este iertarea, haide-ți să parcurgem practic.

Încearcă și tu!
Caută un loc liniștit, unde să nu fii deranjat, adoptă o poziție confortabilă, apoi dacă ai obiceiul de a folosi o metodă de relaxare sau o tehnică de meditație, oricare ar fi aceea, servește-te de ea pentru a-ți stabili calmul interior. Dacă nu cunoști nicio metodă în particular, închide pur și simplu ochii și, timp de câteva minute, concentreză-te pe propria inspirație și propria expirație, astfel încât aerul să intre și să iasă fără efort din plămânii tăi. Obiectivul este acela de a creea un spațiu în tine pentru a face tranziția între gândurile și preocupările din timpul zilei și procesul interior pe care ești pe cale să îl începi. În câteva minute vei vedea cum respirația îți devine mai profundă, cum încetinește și cum vorbăria mentală se diminuează. Inevitabil, gândurile vor continua să țâșnească. Este normal. Nu încerca să le oprești sau să le respingi, mulțumește-te să le observi și să le lași să treacă, precum nori pe cer, și revino ușor la a te concentra pe respirație. De îndată ce te vei simți în interior mai calm, destins, vei fi pregătit să începi procesul iertării.

Odată ce ai atins calmul interior, vizualizeaz-o pe prima persoană căreia dorești să îi ceri iertare.Nu trebuie să respecți o anumită ordine pentru aceasta. Alege, pur și simplu, prima faţă care îți vine în minte. Apoi conștientizează tensiunile, conflictele și sentimentele negative care te-au determinat să îți închizi inima faţă de această persoană.Ce ți-a făcut ea? Din ce motiv ești supărat pe persoana respectivă? Care sunt acuzațiile pe care le formulezi împotriva sa? Ce resimți în corpul tău, în inima ta, în gândurile tale când te gândești la ea? Cum te simți când manifeşti astfel de sentimente în ceea ce o privește? Ce stare îți induc aceste sentimente?

Pe cât posibil, urmărește-ți reacțiile fără a le judeca, ele au rațiunea lor de a fi. Nu este vorba despre a le judeca drept bune sau rele, justificate sau nu, pur și simplu este vorba despre a le conștientiza, a le vedea, a le simți impactul, consecințele în tine însuti. Nu le cenzura. Lasă-te pătruns din plin de emoțiile pe care le provoacă în tine acestă persoană și de ceea ce îți reproșezi. Cu cât ești mai mult în contact cu sentimentele tale, cu atât cererea de iertare care urmează va fi mai sinceră și mai puternică. Totuși, ai grijă să nu te complaci în aceste emoții, este vorba doar despre a le face sa apară și să fie accesibile pentru exercițiu de iertare. Când atingi acest moment, privește în interiorul tău, privește-o pe această persoană în ochi și supune-i: „Îți cer iertare.” Eliberează-te de resentimente, înlătură tensiunile, eliberează-te de ceea ce îți sufocă inima de fiecare data când te gândești la ea și lasă iubirea sa circule libera prin tine.

De îndată ce ai finalizat procesul cu aceasta persoană, odată ce simți că ceva s-a deblocat în interiorul tău, treci la următorul chip care ți se înfățișează și repetă toată această etapă de la început. Nu există reguli pentru acest proces. Simte-te liber să îți aloci atât timp cât crezi ca este necesar pentru fiecare persoană. După ce crezi că ai terminat de cerut iertare celorlalți, cel puțin pentru ziua respective treci la următoarea etapă.

Cere-le iertare Diavolului și lui Dumnezeu
De cele mai multe ori suntem obișnuiți să ne folosim de ceilalți pentru a justifica decizia noastră de a ne închide inima, dar ne folosim în egală măsură de Diavol sau „răul” și de Dumnezeu sau „binele”. Da , răul există în societatea noastră, aceasta este o realitate. Și se poate chiar să ți se fi făcut un rău chiar ție, personal. Dar asta nu face, în mod automat, din tine o victimă obligată să îți închidă inima. Cere-i, așadar, iertare „răului” sau Diavolului pentru că l-ai făcut responsabil de o alegere care nu depinde, în realitate, decât de tine însuti. Când îi spui diavolului/răului „Îți cer iertare”, sau oricărui alte forme pe care o ia în ochii tăi lumea neagră sau forțele contrare, te eliberează din strânsoarea sufocantă pe care l-ai lăsat să o exercite asupra inimii tale. Îți vei recăpăta întreaga capacitate de a iubi, în ciuda negativității pe care o observi în jurul tău și în lume.

Apoi cere-i iertare lui Dumnezeu, orice forma ar îmbrăca (Iubire universală, Inteligența cosmică, Sursa Tao etc.), cere-ți iertare de la tot ceea ce îți guvernează viața, dincolo de propria voință conștientă. Cere-i iertare acestei dimensiuni, aceste-i lumi căreia îi reproșezi din când în când dificultățile cu care te confrunți, încercările la care ești supus, suferințele tale. Ni se întâmplă tuturor să ne resemnăm cu propria soartă, să-i întoarcem spatele destinului, să considerăm că viața e nedreaptă și universul e absurd și, din această cauză, să trăim în frustrare și resentiment. Iar dacă nu aderi la o religie sau la un sistem de credință în particular, lasă să urce în tine sentimentele pe care le cultivi împotriva acestui „ceva” care te depășește – și care poate fi, pur și simplu, chiar viața – și pe care îl găsești nedrept, pe care l-ai judecat prea aspru, covârșitor și, în consecință, responsabil de starea ta,de nefericirile tale.

Când îi spui lui Dumnezeu „îți cer iertare”, te eliberezi de toate aceste proiecții arhaice ale unui zeu căruia nu îi pasă, ale unui zeu care judeca, ale unui zeu masculin cu o înțelepciune implacabilă, un zeu căruia îi lipsește dimensiunea iubirii, pentru a te conecta cu un Dumnezeu care este iubire înainte de toate.

Prin această cerere de iertare, vei înceta să faci din Dumnezeu oglinda propriilor tale judecăți împotriva ta însuți, te vei conectat la iubirea divină pe care mulți au găsit-o în meditație, în contemplație, în stare de conștiență lărgită și care susține orice formă de viață și fără de care nimic nu ar exista în Univers.

Cere-ți iertare ție însuti
În cadrul ultimei etape a iertării ți-a rămas să îți ceri iertare de la tine însuti. Făcând acest lucru, ieși din rolul de judecător interior al propriilor fapte, al cuvintelor și al gândurilor tale. Vei restabili astfel legătura cu acea parte din tine care face întotdeauna tot ceea ce îi stă în putere. Bineînțeles comitem greșeli, bineînțeles suntem imperfecți…comparativ cu idealul de perfecțiune pe care credem că trebuie să îl atingem (dar este oare el adevărul?). Bineînțeles nu suntem întotdeauna la înălțimea idealurilor, a scopurilor și a așteptărilor noastre. Și ce dacă? Ce e rău în asta? Credințele tale interioare sunt acelea care dau tonul celorlalți, tu ești acela care poate determina impactul pozitiv sau negativ pe care îl are asupra ta o persoana sau o energie exterioară. Ceilalți nu sunt decât o oglindă ce reflect maniera în care tu te judeci sau te iubești pe tine însuți.

Cere-ți iertare de la tine însuți. Pentru toate judecățile pe care le emiți împotriva ta, adeseori, ele sunt versiuni interiorizatoare ale judecaților al căror subiect ai fost în copilărie. Ele sunt acelea care te fac așa de sensibil la opinia altora. Cere-ți iertare de la tine însuți din adâncul inimii, cât mai sincer cu putința. Observa cu atenție ce sa întâmplat cu tine, în momentul în care îți ceri sincer iertare de la tine însuți, posibil un declic final se va produce în tine, și vei simți din nou că ești traversat de toată iubirea, pentru care ai făcut un zid până în acel moment.

La final mulțumește-ți ție și exprimă-ți recunoștință faţă de tine însuți pentru că ți-ai dat voie să practici iertarea. Îndreaptă-ți recunoștință către viață, către iubire, către persoanele cărora tocmai le-ai cerut iertare, către toți cei care te-au ghidat, te-au luminat, te-au format, te-au instruit de a lungul vieții tale, către familia ta, către prietenii tai, către toți oamenii dragi, către întregul Univers, faţă de tot ceea ce simți tu.

Rugăciunea intenției pozitive

„Fie ca acolo unde îmi cade privirea, să renască speranța și să se statornicească deplin conștiința.
Acolo unde ajunge vocea mea, să înflorească iubirea și înțelepciunea.
Acolo unde îmi pun mâna, să recircule viața abundentă și generoasă.
Pe unde trec eu, să curgă fericirea.
Acolo unde locuiesc, să iasă la iveală adevărul.
Acolo unde aparțin, să fie lumină.”
Brashistza Shivananta

Adrian Dumitru Stan – Consilier dezvoltare personală
_________________________________________
Olivier Clerc – Darul iertării. Editura For You. București – 2018

Administrator

Leave a comment

Vă rugăm să introduceți un comentariu.
Te rog scrieți numele.
Vă rugam sa introduceți adresa dumneavoastră de email.
Te rog introdu o adresă de email validă.